Recunosc: îmi place dulcele. Poate prea mult. E chestia aia mică pe care o aștepți după o zi grea — o bucată de ciocolată, o prăjitură, o înghețată, ceva care “îți face bine”. Doar că, uneori, binele ăsta e doar o păcăleală scurtă. După cinci minute, ai senzația că tot ce ai făcut a fost să-ți păcălești corpul cu zahăr. Și totuși… o faci din nou, a doua zi.
De ceva vreme m-am întrebat sincer: oare mănânc prea mult dulce? Pentru că am observat semnele — pofta constantă, energia care urcă și apoi cade brusc, somnul mai agitat, starea de nervozitate fără motiv. Zici că trăiesc pe un rollercoaster de zahăr.
Problema e că dulcele nu e doar despre gust. E emoție. Îl asociezi cu copilăria, cu bucuria, cu recompensa. Ai muncit? Ia o ciocolată. Ai avut o zi proastă? O înghețată. Te simți singur? O prăjitură. Zahărul e cel mai legal antidepresiv din lume. Doar că efectul lui durează zece minute și apoi te lasă mai obosit decât erai.
Și da, știu: nu e o tragedie dacă mănânci dulce din când în când. Dar dacă îl cauți zilnic, ceva se întâmplă. Corpul se obișnuiește cu dopamina pe care o primește din zahăr și o cere tot mai des. Devine un cerc vicios — nu de foame, ci de obișnuință.
Am încercat să reduc, dar sincer… nu e ușor. După două zile fără ceva dulce, devin iritat, nervos, parcă nimic nu are gust. Asta m-a făcut să realizez că nu e doar o “poftă”, e o dependență mascată. Și dependențele nu se tratează cu voință, ci cu conștientizare.
Adevărul e că dulcele în exces nu te lovește brusc, ci încet. Îți strică somnul, îți dă energie falsă, îți afectează pielea, hormonii, dispoziția. Și într-o zi, când tragi linie, realizezi că mănânci zahăr nu pentru că îți place, ci pentru că fără el te simți gol.
Dar nu cred că soluția e să devii extremist și să-l tai complet. Ci să-l pui la locul lui. Să-l vezi ca pe un moment mic de plăcere, nu ca pe o nevoie zilnică. Să mănânci o prăjitură pentru gust, nu pentru că ai avut o zi proastă.
Așa că da, mănânc prea mult dulce. Dar măcar acum sunt conștient. Nu cred că trebuie să mă panichez, dar e clar că trebuie să fiu atent. Dulcele ar trebui să te bucure, nu să te controleze.
Și sincer, cred că mulți dintre noi suntem în aceeași barcă.
👉 Tu când ai mâncat ultima oară ceva dulce doar pentru gust, nu din obișnuință?
